Couverture fascicule

Valeriu Sîrbu, Dan Ștefan, Maria-Magdalena Ștefan (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields of the South‑Eastern Carpathians, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022.

[compte-rendu]

Année 2023 19 pp. 245-246
doc-ctrl/global/pdfdoc-ctrl/global/pdf
doc-ctrl/global/textdoc-ctrl/global/textdoc-ctrl/global/imagedoc-ctrl/global/imagedoc-ctrl/global/zoom-indoc-ctrl/global/zoom-indoc-ctrl/global/zoom-outdoc-ctrl/global/zoom-outdoc-ctrl/global/bookmarkdoc-ctrl/global/bookmarkdoc-ctrl/global/resetdoc-ctrl/global/reset
doc-ctrl/page/rotate-ccwdoc-ctrl/page/rotate-ccw doc-ctrl/page/rotate-cwdoc-ctrl/page/rotate-cw
Page 245

MATERIALE ȘI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XIX, 2023, p. 245– 250 Editura Cetatea de Scaun ne propune un volum foarte interesant, apărut sub egida Institutului de Arheologie “ Vasile Pârvan” al Academiei Române, realizat integral în limba engleză. Așa cum ne informează editorii în Forward,

volumul este, în principal, rodul eforturilor colegilor implicați în proiectul HiLands, finanțat în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI III) susținut financiar de UEFISCDI. Volumul este structurat în patru secțiuni: I. Preliminaries. From Theory to Practice; II. Living in the Highlands; III. Fingerprinting Mountain Roads; IV. Crossing the Mountains. Roads, Borders, Battlefields. Prima secțiune cuprinde trei studii. Primul dintre ele, scris de D. Ștefan și M. ‑M. Ștefan, For an archaeology of the Highlands, ne introduce într‑un subiect mai puțin familiar în cercetarea din România, și anume arheologia spațiului montan. Foarte interesantă aici ni se pare abordarea diacronică a temei, dar și contribuția esențială a abordării care implică LiDAR în zonele împădurite, unde accesul la informații este limitat. Cel de‑al doilea, intitulat A Geographic Journey through the South‑Eastern Carpathians, le aparține lui G. Murătoreanu și lui D. Ștefan și este o binevenită discuție despre relieful și geologia Carpaților, în aria lor sud‑estică. Fără îndoială că aceste aspecte au influențat viața oamenilor din cele mai vechi timpuri și, implicit, și exprimarea lor culturală, atât prin urmele materiale, cât și prin cele care astăzi nu se mai văd. Al treilea studiu, Scent of Archaeology on the roads in the heart of Europe, in the eve of Enlightment: sites and sights

on the Visconti’s Mappa della Transiluania (1699), este scris de D. Măndescu și V. Sîrbu și explorează o foarte interesantă sursă de cartare a drumurilor vechi și a monumentelor romane din Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia și Serbia. Printre altele, sunt de notat aici Micia, Jidova sau Podul lui Traian de la Drobeta. Deși creatorul este Morando Visconti, se pare că el a avut mai multe surse de inspirație, pe care autorii încearcă să le descopere în acest studiu. A doua secțiune debutează cu contribuția First humans in the South‑Eastern Carpathians. Mountains and Caves, fiind un efort colectiv al autorilor M. Cosac, G. Murătoreanu, D. Ștefan și D. L. Buzea. O serie de peșteri din zona Vârghișului, cu urme de activitate umană străveche (Middle Paleolithic), sunt discutate aici, aportul LiDar dovedindu‑se, din nou, esențial. A doua contribuție,

Gumelnița/ Stoicani‑Aldeni Culture in the Curvature Subcarpathians – influences, contacts, links and channels

of communication with the Cucuteni area, îi aparține lui D. Garvăn și este o interesantă sinteză referitoare la relațiile comunităților eneolitice din zonă cu cele aparținând culturii Cucuteni. Ceramica de tip Cucuteni descoperită în siturile Gumelnița/ Stoicani‑Aldeni din zonă este foarte utilă atât în ceea ce privește problemele cronologiei relative, cât și în stabilirea unor eventuale căi de comunicație între comunitățile respective, eventuale relații de exogamie, etc. Al treilea studiu, intitulat High life in the Early Bronze Age. A few Notes on the Cultural Landscape of the Curvature Carpathians, este scris de R. Munteanu și abordează unitatea culturală din bronzul timpuriu în zona cuprinsă între sud‑estul Transilvaniei și Subcarpații Buzăului, unitate care poate fi desemnată cu sigla Schenckenberg culture. Autoarea demontează cu argumente solide anterior postulata posterioritate a descoperirilor din bronzul timpuriu din Subcarpații Buzăului față de cele din sud‑estul Transilvaniei, pledând pentru o unitate culturală specifică zonelor montane. Al patrulea studiu, The Păuleni‑Ciuc – Dâmbul Cetății fortified site at the crossroad of trans‑mountain connection routes: the

dynamics of cultural diversity, interplay, ritual and power in the Southeast Carpathian Region from ca. 4500 BC to

350 AD, este rodul efortului colectiv al autorilor V. Kavruk, D. Buzea, J. Puskás și D. Ștefan și ne prezintă o sinteză a cercetărilor din așezarea multistratificată de la Păuleni‑Ciuc. Situl a fost ocupat în perioadele Cucuteni‑Ariușd, Coțofeni, Jigodin, Ciomortan, Wietenberg, a doua epocă a fierului și în perioada romană. Foarte importante sunt observațiile de natură stratigrafică, prospecțiunile geomagnetice, descoperirea unor elemente de îngrădire/ fortificație, dar și lotul de date radiometrice. Mormintele de epoca bronzului și elementele de cultură materială, precum și discuția generală privind încadrarea sitului în rețelele regionale și trans‑regionale, pentru fiecare epocă în parte, umplu un gol important în arheologia zonei respective. A treia secțiune cuprinde trei descoperiri monetare, prima dintre ele aparținându‑le autorilor T. Isvoranu, L. ‑O. Savu și V. Sîrbu (The Dyrrhachium Drachmas Hoard discovered at Ormeniș, Brașov County) și ne prezintă un tezaur alcătuit din 249 de monede din secolul I BC descoperit într‑o zonă aflată la cca 5 km sud‑est de fortificația dacică de la Tipia Ormenișului. Acestea au fost emise sub autoritatea Imperiului Roman în contextul marelui aflux de monede din argint din anii 75– 70/ 65 BC în aria nord‑danbiană. Al doilea studiu, intitulat The Hoard

of Silver Jewellery and Coins discovered at Cândești, Buzău

County, este scris de S. Matei și T. Isvoranu și ne prezintă un mic tezaur alcătuit din trei podoabe de argint (o brățară, o fibulă și un fragment de de inel spiralic) și 19 denari romani republicani. Datarea lui posibilă a fost pasată în epoca augusteică, adăugându‑se altor 10 descoperiri de acest tip de pe teritoriul României. Al treilea studiu, The inventory of coin finds from the area of Curvature Carpathians (14th– 18th century), îi aparține lui A. Vîlcu și sintetizează informațiile despre monedele din intervalul secolelor Valeriu Sîrbu, Dan Ștefan, Maria-Magdalena Ștefan (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads,

Borders and Battlefields of the South‑Eastern Carpathians, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022, 429 de pagini, ISBN 978‑606‑537‑583‑3 RECENZII / COMPTES RENDUS / BOOK REVIEWS

doc-ctrl/page/rotate-ccwdoc-ctrl/page/rotate-ccw doc-ctrl/page/rotate-cwdoc-ctrl/page/rotate-cw